La începutul acestui an, am fost contactată de către IQAds pentru o apariție pe site-ul lor, sub formă de interviu online. M-am bucurat nespus că am reușit să captez atenția prin creațiile mele din ultimele luni și, mai ales, că prima apariție media a acestui proiect este și una de o atât de mare amploare. Astfel, am căpătat mai multă încredere în mine și în ceea ce pot să fac, și îi mulțumesc pe această cale Alexandrei Aliman. Cel mai mult mi-a plăcut cum a făcut ea referință la Crăciun (nu cel trecut, ci viitor), îndemnând cititorii să se servească cu idei de cadouri încă din ianuarie :) Mai jos aveți interviul în același format în care a fost publicat și pe site-ul
IQAds.
Mă declar un stalker împătimit al Facebook-ului. Câteodată și eficient. Cu lupa la purtător, purced în online și găsesc oameni pe care îmi vine să-i iau la întrebări.
S-o cunoaștem pe Luminița Cristina în cazul ăsta, de meserie ofițer inginer, care printre altele, își ocupă timpul manufacturând la proiectul Papillon en Papier.
De 4 ani croșetează, coase sau colorează genul de jucării sau accesorii pe care nu le mai găsești decât online, la târgurile sau magazinele cu profil handmade. Am vorbit despre proiectul ei, despre încotro se îndreaptă treaba asta cu lucrul manual la noi și despre planurile ei de viitor.
De asemenea, dacă vreți inspirație pentru cadourile de Crăciun, n-aveți decât să va serviți timpuriu.
Despre Luminița Cristina
De meserie, sunt ofițer inginer. Am terminat liceul militar și mai apoi, una dintre cele câteva academii militare, și anume cea tehnică.
Profesional, mi-am început cariera în domeniul cercetării, lucru care m-a determinat să mă înscriu și la doctorat. Momentan sunt foarte aproape de finalizarea tezei, iar în paralel urmez un curs de pregătire didactică, pentru a putea preda în cadrul universității după absolvire.
Papillon en Papier: când și cum?
Papillon en Papier a fost de fapt o transformare. Înainte de handmade, pe blogspot postam fotografii artistice, încercând să evit aglomerarea blogului meu principal, care era axat pe texte.
Am gândit numele astfel încât să sugereze efemeritatea experiențelor pe care le acumulăm de-a lungul vieții (papillon – fluture) dar care pot rămâne în memoria noastră prin intermediul fotografiilor (en papier – din hârtie, pe hârtie).
Reprofilarea a venit un pic mai târziu – în general, cariera militară nu mi-a oferit foarte multe momente de respiro în perioada studiilor, așa încât atunci când am început să lucrez efectiv, să am un salariu și un program bine definit, am simțit nevoia să îmi colorez timpul liber cu activități creative. Am cochetat inițial cu origami, iar mai apoi am descoperit tehnica tatting (sau frivolite) – dantelărie pe ac.
Din aproape în aproape, am descoperit croșetatul, a fost prima dată când am auzit de acest termen, m-am documentat, mi-am încercat îndemânarea și m-am îndrăgostit iremediabil. În parte, deoarece se află printre puținele tehnici care nu pot fi încă reproduse cu ajutorul tehnologiei.
Am fost atât de încântată încât am simțit nevoia să împărtășesc acest lucru. Atunci mi-a venit ideea transformării – blogul principal îl abandonasem de ceva vreme, iar cel cu fotografii nu prea mă caracteriza, așa că am șters tot ce postasem anterior și am început să îmi expun activitatea handmade, în forma pe care o vedeți astăzi.
Ce alte skill-uri?
Toată treaba asta se întâmplă deja de aproape 4 ani. O perioadă am croșetat intensiv, asumându-mi proiecte destul de mari și de grele: un poncho, o rochie, mai multe bluzițe și veste, șaluri.
Nu vă spun câte proiecte au rămas la stadiul de WIP (work in progress) sau au fost chiar abandonate! De asemenea, am multe creații pe care nici măcar nu am apucat să le fotografiez și postez.
Cât despre partea de skill-uri, simt că am o afinitate pentru lucrul de mână; am încercat în ultimii 3 ani cam tot ce se putea încerca în materie de DIY.
Într-un articol, am ilustrat partea de investiție ce susține toate aceste activități: pe lângă fire, croșete, foarfeci, ace, materiale textile, mașina de cusut și de decupat, îți mai trebuie și cărți și reviste de specialitate, licențe de softuri, culori speciale pentru textile, ceramică, unelte pentru sculptat ștampile și multe alte materiale, pe care uneori și uit că le am.
Produsele: tipuri și etapele de producție
Majoritatea lucrușoarelor realizate de mine sunt croșetate, fie că ne referim la obiecte vestimentare sau jucării. Încă nu mi-am exersat talentul de designer, așa că pentru a realiza un obiect croșetat, am în primul rând nevoie de un pattern. Încerc însă de fiecare dată să-mi aduc nota personală printr-un detaliu.
Pentru restul creațiilor, mă inspir de pe Pinterest și de la alți artizani, români sau străini. Având și un job stabil, nu am avut timp să mă specializez pe o anumită tehnică.
Astfel, pe pagina mea veți găsi produse handmade din cele mai diverse categorii: jucării croșetate, cusute, hibrid, obiecte vestimentare și alte accesorii croșetate, tricouri pictate, decupaje din carton sau lemn, obiecte decorative din diverse materiale. Toate sunt însă, în marea majoritate, într-un singur exemplar, adică unicat.
Atelierul
Atelierul meu poate fi patul, atunci când croșetez, editez poze sau postez articole pe blog și pe pagina de Facebook, micul birou, atunci când am de cusut, pictat sau sculptat și chiar masa din bucătărie, când am nevoie de un spațiu mai mare, spre exemplu când folosesc mașina de decupat. De multe ori sunt însoțită în procesul de creație de asistentul meu personal, Tumbi.
Top 3
Prima cea mai frumoasă creație de până acum este păpușa făurită pentru Laura Baban, autoarea trilogiei ”Domnul Tic”.
Inițial, a fost gândită ca produs menit să contribuie la strângerea de fonduri pentru publicarea celui de-al doilea volum al Laurei, însă cum amândouă ne-am implicat afectiv în realizarea acestei păpuși, în sensul în care am personalizat-o astfel încât să semene cu autoarea în ziua lansării, nu am mai putut-o pune spre vânzare.
De altfel, rochița păpușii a fost realizată chiar dintr-un ștergar brodar de bunica Laurei în urmă cu mai bine de 50 de ani, cum ar fi putut fi înstrăinat un astfel de obiect?
Pentru următoarele locuri îmi este foarte greu să mă decid. Multe proiecte m-au solicitat nu doar fizic, ci și afectiv. Aș pune pe locul doi rochița deslușită din câteva schițe ale unei rusoaice. Tot din partea unei rusoaice am primit și complimente atunci când am purtat-o pentru prima dată, pe o plajă din Bulgaria – m-am simțit extrem de flatată.
Locul trei îl ofer cu mult drag unui papion solicitat de unul dintre studenții atemiști, purtat la ceremonia de absolvire.
Cum funcționează lucrurile
Pentru că sunt eu însămi o consumatoare înrăită de handmade, în principal lucrez pentru mine și apropiați.
Dar atunci când mi s-a solicitat, am reprodus unele creații, cu mici schimbări față de produsul inițial în funcție de preferințe. Mi-ar plăcea ca pe viitor să fiu mai degrabă provocată să creez ceva nou, personalizat, decât să reproduc modele deja existente, fie ale mele, fie zărite prin diverse surse.
Prima comandă și profilul clienților
Primul produs vândut a fost o eșarfă spiralată, unei persoane din cercul meu de cunoștințe. Pe vremea aceea nu mă gândeam că aș fi putut să vând. Încă sunt reticentă în privința asta, deși din când în când îmi permit să mai preiau câte o comandă.
Selecția clienților se face automat, în sensul în care mulți spun ”nu îmi permit” și rămân în joc doar cei care înțeleg cu adevărat ce înseamnă un produs făcut de mână și prețuiesc în primul rând caracterul de produs unicat.
Handmade-ul de la noi: încotro?
Înțeleg că pentru fiecare artist adevărat, care investește necontenit în pregătirea lui, în îmbunătățirea și diversificarea produselor, se vor găsi clienții potriviți, chiar dacă la capitolul buget stăm ceva mai rău decât majoritatea celorlalte țări în care se încearcă promovarea curentului handmade. Doar că, personal, mi se pare că este destul de greu să te evidențiezi.
Pe de altă parte, există mulți alți așa-ziși artiști care nu fac decât să reproducă. Obișnuită fiind cu prețurile artiștilor prezenți, spre exemplu, de la edițiile târgului ”Made in Ro” sau alte evenimente asemănătoare, privesc cu scepticism creațiile handmade cu mult mai ieftine decât le-aș aprecia eu însămi.
Cred că noi ca popor încă nu avem cultura handmade-ului; de când cu industrializarea, am pierdut legătura cu lucrurile făcute de mână, considerându-le desuete și respingându-le pentru că, nu-i așa, ne aduc aminte de ciorapii tricotați de bunica, câhhh, cine mai poartă așa ceva?
De ce aș alege o jucărie de plastic când pot alege una croșetată, sau sculptată în lemn, sau cusută cu drag la mașină de cineva? De ce aș cumpăra mai multe căni imprimate kitchos de la supermarket când pot cumpăra una singură, însă pictată de mână, sau decorată manual? De ce aș tapeta pereții casei cu printuri ieftine când pot evidenția un colț de cameră printr-o pictură originală? Iar exemplele pot continua la nesfârșit.
În plus, încep să înțeleg că responsabili pentru această lipsă de educație pot fi chiar cei care ar trebui să încurajeze și să dezvolte cultura, și anume organizatorii de târguri și evenimente. Artiștii și produsele acceptate în astfel de târguri nu mai sunt atent selectate, astfel încât la târguri de handmade ajung să fie vândute tot iile contrafăcute în detrimentul celor brodate de mână, tot jucăriile importate în locul celor realizate manual etc.
Promovare: online, offline
Am participat la câteva târguri: prima dată în 2014 și a doua oară chiar anul trecut; având însă puține produse (care nu s-au vândut) iar târgurile nefiind foarte bine evidențiate, nu mă încurajează să încerc prea curând o nouă experiență asemănătoare.
Ca promovare în online am încercat câteva giveaway-uri, unele cu o mai mare rată de succes decât altele, în sensul în care am constatat că schimbarea politicilor Facebook legate de vizibilitatea paginilor îngreunează captarea atenției posibililor clienți interesați de ceea ce fac. Nici advertising-ul personalizat nu funcționează foarte bine în acest sens. Momentan, singura metodă nu doar la îndemână, ci și eficientă mi se par grupurile de handmade și cele de networking și promovare reciprocă.
Planurile de viitor pentru Papillon en Papier
Am atâtea planuri de viitor legate de acest proiect încât nici nu mai știu cum să îmi prioritizez activitățile, dar din păcate, trebuie să le înghesui în puținul timp liber pe care îl am după ce îmi îndeplinesc atribuțiile de serviciu.
În primul rând, îmi doresc să măresc portofoliul de jucării croșetate – de-a lungul anilor am colecționat cu înverșunare nenumărate cărți, reviste și pattern-uri individuale încât a ajuns să-mi fie ciudă că am reușit până acum să fac atât de puțin din ce îmi închipuiam inițial că voi face.
O altă idee pe care mi-aș dori-o implementată se referă la serii mici de jucării-unicat, care să marcheze diferite momente din viața unui copil – spre exemplu, prima zi de școală, prima mea jucărie, primul meu Crăciun etc.
Nu în ultimul rând, am propus de curând unei prietene ilustratoare o colaborare care sună cam așa – ea să vină cu ilustrații originale ale unor personaje inedite, iar eu să încerc să le aduc la viață utilizând diferite tehnici și resurse pe care le am la dispoziție. Și pe lângă toate acestea, mi-ar plăcea să reușesc să scriu mai mult.
